Aşa îţi măsori tensiunea acasă!

Monitorizarea tensiunii arteriale este esenţială pentru persoanele care sunt predispuse problemelor cardiace. Cu ajutorul tensiometrului se pot preveni probleme serioase, cum sunt accidentele cardiovasculare. Tensiometrul, clasic sau digital, indică atât tensiunea sistolică (valoarea mare – atunci când inima împinge sângele prin artere), cât şi pe cea diastolică (valoarea mică – când inima se relaxează, iar presiunea scade). Cu ajutorul tensiometrului poţi monitoriza mai uşor „de acasă” valoarea tensiunii arteriale. În funcţie de preferinţe poţi opta pentru modelul clasic, fie unul digital. Când vine vorba de alegerea tipului de tensiometru poţi cere sfatul medicului de familie, fie poţi alege unul în funcţie de recomandări. Nu uita că tensiometrul arată valoarea reală a tensiunii arteriale atâta timp cât este folosit corect.

Înainte de a începe măsurarea tensiunii arteriale, nu uita că acurateţea rezultatelor poate fi modificată de mişcările corpului. Încearcă să stai într-o poziţie confortabilă şi să te relaxezi cu 5 minute înainte de a începe.

Cum se foloseşte tensiometrul clasic?
Dacă ai un tensiometru clasic, trebuie să urmezi câţiva paşi simpli pentru a putea monitoriza tensiunea arterială. Aşază braţul stâng pe masă, cu palma în sus, astfel încât manşeta tensiometrului să se afle la aceeaşi înălţime cu inima. Înfăşoară manşeta în jurul antebraţului astfel încât tuburile de cauciuc să fie îndreptate în faţă, după care pune stetoscopul cu 1-2 cm mai jos de manşetă. Pompează aer până când presiunea din manşetă ajunge la un nivel mare (se vede şi pe ecran - acul manometrului arată 30 mmHg), iar pulsul nu se mai simte. Desfă apoi încet valva pentru a permite ieşirea lentă a aerului din manşetă şi scăderea presiunii. La prima bătaie a pulsului auzită în stetoscop se citeşte valoarea sistolică, iar după un minut, când nu mai auzi nimic în stetoscop (adică după ultima bătaie), poţi citi şi valoarea diastolică.

Dar cel digital?
Spre deosebire de aparetele clasice, cu stetoscop şi cu manometru, cele digitale, prevăzute cu un ecran pe care sunt afişate valorile tensiunii, sunt mai uşor de utilizat. Deosebirea faţă de tensiometrul clasic este că cel digital nu „ascultă” zgomotele produse de sângele care circulă prin artere, ci detectează oscilaţiile transmise de pereţii vaselor de sânge. În cazul aparatelor digitale, oscilaţiile sunt transformate în semnale electrice, care sunt apoi interpretate de aparat şi afişate pe ecranul tensiometrului.
În cazul unui tensiometru digital regulile pentru măsurarea tensiunii arteriale sunt similare cu cele ale unui tensiometru clasic. Pune mâna stângă pe masă, cu palma în sus, după care pune tensiometrul la o distanţă de aproximativ 2-3 cm de palmă. Strânge bine manşeta şi porneşte tensiometru. Aşteaptă până când aparatul scoate un sunet asemănător cu un bip, după care citeşte rezultatele afişate pe ecran. Spre deosebire de metoda clasică, aparatele digitale pot memora ultimele 10-20 de valori ale tensiunii arteriale, fiind indicată ziua şi ora la care a avut loc măsurarea.

Între 120/80 şi 140/90, început de hipertensiune
În cazul unei persoane fără probleme de sănătate, valorile normale ale tensiunii arteriale ar trebui fie: sistolică între 100 şi 120 mmHg, iar cea diastolică între 65 şi 80 mmHg. Dacă se obţin valori mai mici sau mai mari se poate pune problema de hiper- sau hipotensiune. Monitorizarea tensiunii arteriale este indicată persoanelor care au un risc ridicat de afecţiuni cardiovasculare, în cazul celor care suferă de prehipertensiune (între 120/80 mmHg şi 140/90 mmHg ), dar şi a celor care urmează un tratament pentru hiper/hipotensiune. Dacă urmezi tratament medicamentos, tensiunea arterială trebuie măsurată de două ori pe zi (la interval de câteva minute) la debutul bolii, până la stabilizarea valorilor. Apoi, măsurarea tensiunii se poate face mai rar.

Ştiai că…

… un hipertensiv sub tratament, a cărui tensiune este ţinută sub control, este suficient să-şi măsoare tensiunea arterială acasă o dată pe săptămână?