12 motive pentru care ți se face greață după masă

De la stres și alergii alimentare, până la probleme digestive mai complexe, există multiple motive pentru apariția senzației de greață după masă. În cazul în care acest disconfort devine o constantă zilnică, este recomandat să consulți un medic pentru investigații amănunțite. Descoperă ce se poate ascunde în spatele stării de greață care apare după consumul alimentar.

Ocazional, fiecăruia dintre noi i se întâmplă să resimtă senzația de greață după masă. De obicei, modul în care consumăm alimentele poate fi un factor determinant. Atunci când ingerăm o cantitate excesivă de alimente, există riscul de a experimenta senzații de preaplin și greață. Același efect poate surveni și în cazul unui consum grăbit sau în grabă, sau atunci când mâncarea este extrem de bogată, indiferent de cantitate.

În majoritatea situațiilor, senzația de greață după masă dispare de la sine în câteva minute sau ore. Cu toate acestea, dacă persistă sau devine o prezență constantă după majoritatea meselor, zi de zi, aceasta ar putea indica prezența unor probleme sau afecțiuni care necesită o investigație detaliată.

De ce apare senzația de greață după masă

Există numeroase motive pentru care poți experimenta senzația de greață după o masă. De multe ori, această reacție poate indica probleme digestive, dar poate fi și un simptom al unor afecțiuni care nu au legătură directă cu procesul digestiv.

Într-un articol publicat de Centrul Medical Academic Cleveland Clinic din Statele Unite, Dr. Christine Lee, medic gastroenterolog, a detaliat cele mai frecvente cauze ale senzației de greață după masă, oferind totodată soluții și remedii care pot ajuta în gestionarea acestui disconfort.

1. Infecții virale sau bacteriene

După ce ai contractat o infecție virală sau bacteriană, este posibil să resimți o stare de greață imediat după masă, care persistă în general între 24 și 48 de ore. În funcție de tipul de infecție, pot apărea și alte simptome, cum ar fi febra, durerile musculare și durerile articulare. Dr. Christine Lee menționează că aceste simptome afectează adesea întregul organism, apărând rapid și trecând de obicei de la sine.

2. Toxiinfecțiile alimentare pot provoca starea de greață după masă

O altă cauză a stării de greață după masă poate fi reprezentată de toxiinfecțiile alimentare, care apar în urma consumului de alimente contaminate cu germeni sau substanțe toxice. Infectarea poate avea loc prin spălarea necorespunzătoare a mâinilor, ustensilelor de bucătărie și a suprafețelor de gătit, lăsarea alimentelor la temperatura camerei pentru un timp prea îndelungat sau prepararea acestora la temperaturi insuficient de ridicate pentru a distruge germenii. Greața apare de obicei în decurs de 30 de minute și până la câteva ore după consumul alimentului contaminat, fiind adesea însoțită de crampe abdominale, vărsături și diaree. Conform medicului gastroenterolog, vărsăturile și diareea sunt adesea mecanisme naturale prin care organismul elimină agenții infecțioși și toxinele înainte ca acestea să fie absorbite.

3. Alergiile alimentare

Un alt factor care poate declanșa starea de greață după masă sunt alergiile alimentare, în cazul cărora sistemul imunitar identifică în mod eronat anumite alimente, precum laptele de vacă sau nucile, ca agenți străini care atacă organismul. Acesta reacționează excesiv, eliberând histamină și alte substanțe chimice care induc simptome alergice. Simptomele pot debuta în câteva minute de la consumul alimentului alergen și pot varia de la greață după masă și disconfort abdominal, până la urticarie, scăderea tensiunii arteriale, creșterea ritmului cardiac, umflarea ochilor și gâtului și dificultăți de respirație. Printre alergiile alimentare comune se numără laptele, ouăle, soia, arahidele, nucile, crustaceele și peștele.

4. Intoleranțele alimentare cauzează senzație de greață după masă

În opoziție față de alergii, intoleranțele alimentare nu implicate sistemul imunitar. Acestea apar atunci când organismul întâmpină dificultăți în procesul de digestie a anumitor alimente sau ingrediente.

Pe lângă senzația de greață după masă, intoleranțele alimentare pot declanșa și alte simptome neplăcute, precum balonarea, gazele, durerile de stomac și diareea. Printre cele mai comune tipuri de intoleranțe alimentare se numără intoleranța la lactoză, gluten, histamină (prezentă în alimente precum vinul și brânza), sulfiți (găsiți în vin, bere și cidru), alcool, precum și intoleranța la aditivi alimentari, dintre care cea mai frecventă este la glutamatul monosodic, adăugat în mezeluri și alte alimente procesate.

5. Stresul și anxietatea

Reacțiile corpului la stres și anxietate pot provoca simptome fizice, printre care și senzația de greață. Aceasta se datorează activării sistemului nervos simpatic, responsabil de răspunsul de luptă sau fugă, care eliberează o serie de hormoni în fluxul sangvin, determinând corpul să reacționeze. Nivelurile de toleranță la stres variază de la o persoană la alta, iar hormonii activați pot induce diferite reacții, inclusiv creșterea ritmului cardiac sau apariția senzației de greață.

6. Refluxul gastroesofagian poate genera senzație de greață după masă

Printre cauzele digestive obișnuite ale stării de greață postprandială se numără refluxul gastroesofagian, fenomen care apare atunci când acidul din stomac revine în esofag. Consumul unei mese copioase sau a alimentelor grase și condimentate poate declanșa arsuri la stomac, acompaniate adesea de senzația de greață. Excesul de acid gastric poate cauza iritații cronice ale esofagului, manifestate prin dureri în gât, tuse cronică, ulcere sau chiar cancer esofagian.

7. Sindromul intestinului iritabil

Răspândit pe scară largă, sindromul intestinului iritabil afectează procesul normal de digestie. Sensibilitatea crescută a intestinului și motilitatea anormală a colonului pot împiedica deplasarea normală a materiilor fecale prin intestin, determinând senzația de greață, mai ales dacă acestea se deplasează în mod anormal. Dr. Lee explică că identificarea locului unde se resimte durerea poate ajuta la diagnosticarea acestei tulburări, deoarece durerea în piept sau gât indică reflux gastroesofagian, în timp ce senzația în zona buricului poate sugera probleme la nivelul intestinului.

8. Medicamente care pot induce senzație de greață după masă

Anumite medicamente pot afecta pofta de mâncare și pot genera stări de greață după masă. Printre acestea se numără:

- Antibioticele;
- Antidepresivele;
- Tratamentele pentru cancer, cum ar fi chimioterapia;
- Medicamentele antialgice (utilizate pentru ameliorarea durerii).

Stările de greață pot diminua odată cu adaptarea organismului la medicament sau atunci când tratamentul este întrerupt.

9. Diabetul

Nivelurile ridicate sau scăzute de zahăr din sânge pot, de asemenea, cauza senzație de greață după masă. Persoanele care suferă de diabet pot dezvolta gastropareză diabetică, o afecțiune în care golirea stomacului după consumul de alimente este întârziată, afectând procesul de digestie.

Alte simptome ale gastroparezei includ sațietatea precoce în timpul meselor și vărsăturile după masă.

10. Problemele biliare și senzația de greață după masă

Bila, un lichid produs de ficat și stocat în vezica biliară, joacă un rol esențial în digestia grăsimilor. În cazul dischineziei biliare, litiazei biliare sau altor disfuncții ale vezicii biliare, eliminarea bilei poate fi perturbată, ceea ce duce la o descompunere ineficientă a grăsimilor. Greața reprezintă unul dintre simptomele problemelor biliare, apărând la 15-20 de minute după masă și putând fi însoțită de:

- Dureri abdominale;
- Diaree;
- Modificări ale culorii scaunului;
- Uneori, scădere inexplicabilă în greutate.

11. Pancreatita

Această afecțiune poate apărea ca rezultat al pietrelor la vezica biliară, consumului excesiv de alcool sau a unor tulburări autoimune. Pancreasul produce enzime pentru a descompune alimentele după fiecare masă. În cazul inflamației sau deteriorării pancreasului, sinteza insuficientă de enzime poate conduce la senzație de greață, dureri abdominale, diaree și pierdere inexplicabilă în greutate, conform dr. Christine Lee.

12. Ischemia mezenterică cronică

Cunoscută și sub denumirea de sindrom ischemic intestinal, această afecțiune apare când fluxul de sânge către organele digestive este redus. Acest fenomen poate fi cauzat de acumularea de plăci de aterom în artere, îngroșarea arterelor sau tensiune arterială prelungită scăzută, precum și de inflamația arterială. Persoanele în vârstă cu istoric de fumat, niveluri ridicate de colesterol sau tulburări vasculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta ischemie mezenterică.

Remedii pentru Senzația de Greață După Masă

Medicul gastroenterolog Christine Lee recomandă că cele mai eficiente măsuri pe care le poți lua în cazul stării de greață după masă sunt hidratarea și odihna.

Desigur, nu ar trebui să încerci să te tratezi singur, dar există câteva mici strategii pe care le poți adopta pentru a ameliora senzația de greață:

- Consumă biscuiți sărați pentru a stimula digestia;
- Consumă cantități mici de ghimbir, fie sub formă de rădăcină proaspătă, fie sub formă de ceai, recunoscut pentru proprietățile sale antiemetice;
- Topește în gură un cub de gheață pentru a revigora simțurile;
- Aerisește încăperea și respiră aer proaspăt pentru a îmbunătăți circulația oxigenului;
- Evită mirosurile puternice care pot agrava senzația de greață.

Este esențial să fii atent la momentul în care apare greața, cât durează, ce a declanșat-o și ce te-a ajutat să te simți mai bine. Aceste informații sunt valoroase pentru medic în procesul de stabilire a unui diagnostic adecvat.

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, stările de greață după masă pot avea cauze variate, iar tratamentul potrivit depinde de acestea. Consultarea unui medic înainte de a lua orice medicament este recomandată pentru a obține o evaluare corectă și a primi un tratament adecvat.

Cu toate acestea, există câteva categorii generale de medicamente care pot fi utile în gestionarea stărilor de greață după masă:

- Antiemeticelor, care includ antagoniștii receptorilor de serotonină, antagoniștii receptorilor dopaminergici și medicamentele antihistaminice;
- Medicamente antireflux, care pot ajuta în cazul bolii de reflux gastroesofagian;
- Medicamente prokinetice, care stimulează motilitatea stomacului și a intestinului subțire, facilitând trecerea alimentelor și accelerând golirea tractului digestiv.

Este important să subliniem că informațiile prezentate aici nu înlocuiesc consultația medicală. Cereți sfatul medicului pentru diagnostic și tratament personalizat.