Stiri din Sanatate

10 motive pentru lipsa poftei de mâncare

Este comun să observi o scădere a poftei de mâncare atunci când te confrunți cu stresul sau o răceală, însă este important să fii atent când lipsa apetitului persistă fără o cauză evidentă și se prelungește pe parcursul mai multor zile. În acest articol, vei descoperi diverse probleme de sănătate care ar putea fi asociate cu lipsa poftei de mâncare.

Scăderea apetitului, cunoscută și sub denumirea de inapetență, poate manifesta sub diverse forme: fie lipsa dorinței de a mânca, fie absența senzației de foame, fie o repulsie față de alimente sau o aversiune la anumite stări neplăcute pe care le pot provoca, cum ar fi greața, balonarea sau durerile abdominale.

Există diverse motive care pot explica lipsa poftei de mâncare. Indiferent de forma în care se manifestă, este important să acorzi atenție acestei probleme în cazul în care persistă mai multe zile sau dacă este însoțită de alte simptome precum scăderea în greutate sau oboseala excesivă.

Pierderea apetitului poate avea diverse cauze și nu întotdeauna indică o afecțiune gravă. Cu toate acestea, este esențial să consulți un specialist medical pentru a identifica sursa acestei probleme și a lua măsuri adecvate. Scăderea apetitului poate conduce la o pierdere neintenționată în greutate și la deficiențe nutriționale atunci când cauza subiacentă nu este identificată și tratată.

În continuare, descoperă cele mai comune 10 motive pentru lipsa poftei de mâncare.

1. Înaintarea în vârstă aduce o serie de factori care pot contribui la scăderea apetitului. Între 15% și 30% dintre vârstnici experimentează această problemă, conform Veywell Health. Odată cu înaintarea în vârstă, nivelul de activitate fizică poate scădea, determinând o necesitate calorică mai mică. De asemenea, secreția hormonilor precum grelina, care stimulează apetitul, tinde să scadă odată cu vârsta. În plus, în procesul de îmbătrânire, sensibilitatea gustului și mirosului poate să scadă, ceea ce poate face mâncarea să pară mai puțin apetisantă și să reducă dorința de a mânca. Medicamentele prescrise pentru gestionarea afecțiunilor cronice întâlnite frecvent la persoanele în vârstă pot, de asemenea, să aibă efecte adverse, cum ar fi modificarea gustului sau scăderea apetitului. Problemele de sănătate asociate cu vârsta, cum ar fi durerile cronice, pot reduce, de asemenea, pofta de mâncare.

2. Stresul și anxietatea pot afecta apetitul în mod diferit. În timpul stresului acut, organismul eliberează hormoni precum adrenalina, care pot reduce temporar dorința de a mânca. Pe termen scurt, acest lucru poate duce la o lipsă de interes pentru alimente. Cu toate acestea, stresul cronic poate avea un efect invers, crescând pofta de mâncare și determinând uneori comportamente de alimentație excesivă. Anxietatea poate suprima apetitul prin eliberarea acelorași hormoni de stres și poate reduce, de asemenea, interesul pentru alimente din cauza gândurilor excesive. De asemenea, anxietatea poate fi asociată cu simptome gastrointestinale precum greața sau durerile abdominale, care pot diminua pofta de mâncare.

3. Infecțiile, fie ele virale sau bacteriene, pot duce la o scădere temporară a apetitului, deoarece organismul se concentrează pe combaterea bolii. Durerea și disconfortul asociate cu infecțiile pot face dificilă alimentarea, iar simptomele precum greața sau pierderea simțului gustului pot reduce dorința de a mânca. În general, apetitul revine la normal odată ce infecția se remite.

4. Depresia poate fi asociată cu o scădere a poftei de mâncare, deși unii oameni pot experimenta creșterea apetitului și comportamente compulsive de alimentație. La persoanele cu tulburare depresivă majoră, modificările în regiunile cerebrale care controlează apetitul pot fi responsabile pentru această scădere a apetitului. Depresia poate duce și la pierderea interesului pentru activități plăcute, inclusiv mâncatul, și poate reduce energia, făcând mâncatul să fie perceput ca un efort. Anumite medicamente antidepresive pot avea, de asemenea, ca efect secundar reducerea apetitului sau disconfort gastrointestinal.

5. Anumite medicamente, inclusiv antibioticele, medicamentele chimioterapice, opiaceele precum codeina și morfina, sedativele și anumite antidepresive, pot cauza scăderea apetitului. Efectele adverse ale acestor medicamente pot varia între persoane.

6. Bolile digestive pot afecta semnificativ apetitul. Pacienții care suferă de afecțiuni gastrointestinale experimentează adesea simptome neplăcute precum greața, crampele abdominale, durerile stomacale, balonarea și flatulența. Printre tulburările digestive care pot reduce pofta de mâncare se numără constipația, refluxul acid, boala de reflux gastroesofagian, boala Crohn și sindromul intestinului iritabil.

7. Lipsa poftei de mâncare poate fi un indicator al insuficienței cardiace, o afecțiune în care inima nu pompează suficient sânge pentru a satisface necesitățile organismului. Simptomele asociate insuficienței cardiace, cum ar fi oboseala constantă, greața, dificultățile de respirație, tusea persistentă și palpitațiile, pot afecta apetitul în mod negativ.

8. Hipotiroidismul poate duce la scăderea apetitului prin încetinirea metabolismului, cauzată de niveluri insuficiente de hormoni tiroidieni. Pacienții cu hipotiroidism pot să experimenteze, de asemenea, pierderea gustului și a mirosului, precum și simptome fizice precum oboseala și lipsa de energie, care pot influența dorința de a mânca.

9. Bolile hepatice și renale cronice pot fi asociate cu lipsa poftei de mâncare. Insuficiența renală, hepatita, insuficiența hepatică și ciroza pot provoca pierderea în greutate și malnutriție. Simptomele precum disconfortul abdominal, balonarea, senzația de plenitudine, durerea, greața și vărsăturile pot face consumul de alimente dificil sau pot reduce dorința de a mânca. De asemenea, anumite boli hepatice pot afecta gustul și mirosul, contribuind la scăderea apetitului pe măsură ce boala progresează.

10. Anumite tipuri de cancer, precum cancerul de colon, stomac, ovarian și pancreatic, pot cauza lipsa poftei de mâncare prin simptomele și tratamentele asociate. Tractul digestiv afectat de cancer poate provoca disconfort și poate face consumul de alimente mai dificil. În plus, stresul și anxietatea asociate diagnosticului și tratamentului cancerului pot influența negativ apetitul și obiceiurile alimentare ale pacienților.

Este important să consultați un medic pentru diagnostic și tratament în cazul în care experimentați lipsa poftei de mâncare sau alte simptome asociate. Aceste informații nu înlocuiesc sfatul medical profesional.