Stiri din Sanatate

In ziua de astazi internetul este plin de oameni care dau sfaturi despre cum sa fim mai fericiti, insa neurologul Alex Korb, de la Universitatea din California, Los Angeles, a studiat in amanunt acest domeniu si vine cu noi perspective care, sustine el, chiar pot fi de folos, noteaza Business Insider. In cartea „The Upward Spiral“, neurologul Alex Korb dezvaluie cateva obiceiuri si sfaturi care ne pot ajuta sa fim mai fericiti, dupa cum urmeaza:

1. Cea mai buna intrebare pe care poti sa o pui atunci cand te simti rau

Cateodata creierul tau nu te lasa sa fii fericit, ci din contra, te face sa te simti vinovat sau rusinat. De ce se intampla acest lucru? In mod surprinzator vina si rusinea iti activeaza centrul de recompensa din creier. „In ciuda diferentelor dintre acestea, mandria, rusinea si sentimentul de vinovatie activeaza circuite neuronale similare precum cortexul prefrontal dorsomedial, amigdala, insula si nucleus accumbens. Interesant este faptul ca dintre aceste emotii, mandria este cea mai puternica provocand cea mai mare activitate in aceste regiuni, cu exceptia nucleus accumbens unde vina si rusinea castiga. Acest lucru explica de ce este atat de usor sa atragem vina si rusinea asupra noastra - ele activeaza centrul de recompensa“, scrie expertul in cartea sa. 

De asemenea, ne facem foarte multe griji. De ce? Pe scurt, ingrijorarea ne face creierul sa se simta un pic mai bine, pentru ca avem impresia ca facem ceva in legatura cu problemele tale. „De fapt, ingrijorarea poate ajuta la calmarea sistemului limbic, crescand activitatea in cortexul prefrontal median si scazand activitatea din amigdala“, explica Korb. Insa vina, rusinea si ingrijorarea sunt solutii oribile pe termen lung. Neurologii ne sfatuiesc sa ne punem urmatoarea intrebare: „Pentru ce sunt recunoscator?“, deoarece recunostinta ne afecteaza creierul la nivel biologic.

„Atunci cand te simti recunoscator se activeaza regiunea trunchiului cerebral care produce dopamina. In plus, atunci cand esti recunoscator fata de altii creste activitatea in circuitele sociale de dopamina si astfel interactiunile sociale sunt mult mai placute. De asemenea, sentimentul de recunostinta ajuta si la cresterea serotoninei. Atunci cand incerci sa te gandesti la lucrurile pentru care esti recunoscator te fortezi sa te concentrezi doar la aspectele pozitive din viata ta, acest lucru crescand producerea de serotonina din cortexul cingular anterior“, spune neurologul. Amintindu-ti sa fii recunoscator reprezinta o forma de inteligenta emotionala, iar recunostinta nu iti face doar creierul fericit, ci si pe cei din jurul tau, deci arata-ti recunostinta fata de persoanele drage.

2. Eticheteaza sentimentele negative

Intr-un studiu fMRI intitulat „Transforma sentimentele in cuvinte“, participantii au fost pusi sa se uite la anumite poze cu oameni care aveau diferite expresii faciale. Asa cum era de asteptat, amigdala fiecarui participant a activat emotiile pe care pozele le transmiteau. Insa, atunci cand au fost pusi sa denumeasca emotia s-a activat cortexul prefrontal ventrolateral si s-a redus activitatea emotionala a amigdalei. Cu alte cuvinte, atunci cand recunoastem emotiile le diminuam impactul.

3. Ia acea decizie!

Ti s-a intamplat vreodata sa iei o decizie si sa simti ca in sfarsit creierul tau este eliberat? Aceasta nu este o intamplare aleatorie. Neurologii arata ca atunci cand luam o decizie reducem grijile si anxietatea. Atunci cand iei decizii, implicit iti creezi anumite intentii si iti setezi anumite obiective. Toate cele 3 activitati fac parte din acelasi circuit neuronal si influenteaza cortexul prefrontal intr-un mod pozitiv. Luarea de decizii iti poate schimba viziunea asupra lumii deoarece gasesti solutii pentru problemele tale si iti calmezi sistemul limbic. Cu toate acestea este greu sa te decizi. Neurostiinta ne sfatuieste sa luam o decizie „destul de buna“. Nu trebuie sa te chinui sa gasesti solutia care este cea mai buna. Cu totii stim ca este stresant sa fim perfectionisti, iar acest lucru ne afecteaza si creierul. „Cautarea solutiei perfecte aduce prea multa activitate emotionala prefrontal ventromediala in procesul de luare a deciziei. In contrast, atunci cand recunosti ca ceva este destul de bun activezi zonele dorsolateral prefrontale, fapt care te ajuta sa simti ca detii controlul“, scrie neurologul.  

4. Imbratiseaza mai des

Neurologii au facut un studiu pentru care participantii au jucat un joc video ce presupunea aruncarea si prinderea unei mingi. Ceea ce nu li s-a spus a fost ca nu jucau, de fapt, cu alte persoane asa cum au fost lasati sa creada. Atunci cand „jucatorii“ au incetat sa mai joace frumos si nu au mai impartit mingea, creierele subiectilor au raspuns ca si cum ar avea o durere fizica. Respingerea nu se simte doar ca o inima franta, ci si ca un picior ranit. „De fapt, asa cum s-a demonstrat printr-un experiment fMRI, excluziunea sociala activeaza aceleasi circuite ca si durerea fizica. In momentul in care calculatorul a inceput sa ignore participantul si sa arunce mingea celorlalti jucatori, acesta s-a simtit exclus social si, astfel, i s-a activat cingularul anterior si insula, exact ca si atunci cand ar fi avut o durere fizica“, dezvaluie Korb in cartea sa. 

Una dintre cele mai usoare modalitati prin care poti sa elimini oxitocina este prin atingere. Bineinteles ca nu este adecvat sa atingi pe oricine, dar atingeri mici precum o strangere de mana sau batai usoare peste spate sunt, de obicei, in regula. Poti incerca sa faci acest lucru mai des cu oamenii de care esti mai apropiat. In plus, atunci cand te tii de mana cu cineva te poate ajuta atunci cand suferi. Un stidiu fMRI a scanat un esantion de femei maritate in timp ce erau avertizate ca urmeaza sa li se aplice un soc electric. In timp ce anticipau socul dureros, creierele lor au aratat un model predictibil la durere. Intr-o alta scanare femeile fie isi tineau sotii de mana, fie pe cel care realiza experimentul. Cand un subiect isi tinea sotul de mana, amenintarea socului s-a dovedit a fi mult mai mica.  Imbratisarile, cu cat sunt mai lungi, elibereaza oxitocina care reduce activitatea din amigdala. Cercetatorii au mai descoperit ca masajele iti cresc producerea de serotonina cu 30%. De asemenea, masajul reduce stresul si creste nivelul dopaminei.

sursa: adevarul.ro