Imagini pentru masurare glicemie

Specialiștii atrag atenția că România se află în plină epidemie de diabet și prediabet, iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente. În opinia profesioniștilor din domeniu, prioritare ar fi realizarea Registrului Național Unic de Diabet și adoptarea unui plan de măsuri privind prevenția și diagnosticul timpuriu al diabetului zaharat de tip 2.
Acestea sunt concluziile dezbaterii ”Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2- diagnostic timpuriu și acces la tratament eficient– priorități politice”, organizată de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României. Formatul interactiv al evenimentului a permis exprimarea opiniilor și identificarea unor direcții și planuri de acțiune cu colaborarea tuturor participanților.
Obiectivele evenimentului au fost identificarea direcțiilor prioritare de dezvoltare a Planului Național de Diabet și alocarea resurselor umane si financiare, în perspectiva evoluției dramatice a diabetului în România. Specialiștii au atras atenția că impactul medical-social și economic al DZ de tip 2 este tot mai important din cauza complicațiilor pe termen lung asociate cu costuri foarte mari și a insuficienței acțiunilor de prevenție și, mai ales, educație și informare a pacienților cu DZ de tip 2.
Potrivit dr. Oana Costan, director al Direcției Programe Curative din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), bugetul alocat în 2016 programului național de diabet zaharat este de 5 ori mai mare față de anul 2006 și reprezintă 21,77% din totalul creditelor de angajament alocate anul acesta pentru medicamente în cadrul programelor naționale”. ”În ultimii 10 ani, numărul de pacienți care beneficiază de tratament pentru diabet zaharat aproape că s-a dublat: dacă în 2006 au fost tratați 363.131 bolnavi, în 2016 au intrat în program 712.414 bolnavi”, a declarat dr. Oana Costan.

Prevenție și educație terapeutică

Dr.  Cristian Andriciuc, director executiv al Federației Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR), a subliniat importanța prevenției și a specialiștilor care să educe publicul. ”Studiul realizat de Federație în rândul bolnavilor cu diabet zaharat relevă că 42% dintre pacienți nu știu ce este educația terapeutică și 50% din respondenți nu au discutat niciodată cu un dietetician”, a declarat dr. Cristian Andriciuc. ”Tratamentul fără educație terapeutică este total inadecvat. Educația terapeutică ar trebui inclusă în Programul Național de Diabet”, a completat Cornelia Bala, președinte al Asociației Române de Educație în Diabet.
Însă toate aceste probleme nu pot fi rezolvate fără o statistică precisă a numărului de bolnavi. ”Nu știm câți pacienți și ce fonduri sunt necesare dacă nu avem registru național de diabet”, a subliniat acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, Institutul Național de Diabet “Prof. dr. N. Paulescu”.
La rândul său, prof. univ. dr. Amorin Popa, UMF Oradea, a accentuat necesitatea înființării Registrului Național Unic de Diabet ca element esențial în stabilirea strategiei și a planului de dezvoltare al programului național de diabet zaharat. Specialistul a prezentat mai multe propuneri. ”Ghidul național de diabet trebuie efectuat de societățile profesionale în domeniu. Referatele impuse de CNAS trebuie eliminate deoarece birocratizează la maximum asistența medicală, iar rolul responsabilului județean trebuie să fie mai pregnant, deoarece în prezent acesta nu are niciun control asupra unităților private și al unităților medicale din provincie, ceea ce duce la o risipă de medicamente. În plus, asistăm la o distribuție total neuniformă a serviciilor medicale pe teritoriul României: de exemplu în Bihor sunt 21 de diabetologi, Clujul are peste 40, iar în București sunt peste 150. O altă problemă este noul sistemul informatic, care colectează datele la nivel central, iar profesioniștii din județe nu mai au acces la aceste date, și intrarea greoaie a bolnavilor în programul național de diabet”, a declarat prof. univ. dr. Amorin Popa.
”Vom face pași în demararea Registrului Național Unic pentru Diabet, chiar dacă nu va fi finalizat până la încheierea mandatului acestui Guvern”, a promis Raul Pătrașcu, consilier Sănătate, Cancelaria prim ministrului.
La rândul său, conf. univ. dr. Ioan Andrei Vereșiu, președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a atras atenția că există baze de date ale asiguraților, care conțin numeroase informații, însă acestea trebuie corelate pentru a aduce beneficii pacienților cu diabet zaharat.
Una dintre soluțiile depistate de specialiștii prezenți la dezbatere este implicarea medicilor de familie. „Pledez pentru implicarea mai mare a medicilor de familie în prevenirea și depistarea precoce a diabetului zaharat tip 2. Ministerul Sănătății sprijină orice acțiune  din cadrul programului național de diabet zaharat”, a declarat dr. Crina Ralețchi, consilier în cadrul ministerului Sănătății.

Epidemie de diabet și prediabet

Studiul PREDATORR arată că suntem în plină epidemie de diabet și prediabet, diabetul zaharat fiind una dintre cele mai importante provocări ale secolului XXI. ”Cifrele sunt îngrijorătoare-  în 2015 s-au înregistrat 5 milioane de decese la nivel mondial cauzate de diabet și previziunile sunt sumbre- în anul 2040 numărul bolnavilor de diabet zaharat va crește cu 227 milioane de pacienți”, a anunțat  prof. univ. dr. Maria Moța, șef  Clinică Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Spitalul Județean de Urgență Craiova.
În afară de prevenția și diagnosticul precoce al diabetului zaharat, foarte importantă este menținerea sub control a factorilor de risc. Conf. dr. Gabriela Roman, șef disciplină Diabet și Boli de Nutriție, UMF ”Iuliu Hațieganu”, Cluj Napoca a subliniat necesitatea lărgirii obiectivelor terapeutice, ținînd cont de existența unor factori majori de risc, precum obezitatea și dislipidemia. ”Este necesară crearea unui program național pentru obezitate, care să fie implementat cu ajutorul medicilor din asistența primară”, este de părere conf. dr. Gabriela Roman.

Posibile soluții

Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, a adresat tuturor celor prezenți la dezbatere invitația de a se așeza la aceeași masă pentru a identifica soluții pentru toate problemele. Prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, președinte Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a atras atenția că trebuie eliminate criteriile din referatele de aprobare. ”Costul pacientului dializat care are insuficiență renală cauzată de diabet zaharat tip 2 netratat este de 1.800 euro pe lună, față de 100 Euro pe lună cât costă tratamentul medicamentos al diabetului zaharat. Banii pentru un pacient dializat ar asigura tratamentul a 20 de pacienți cu diabet zaharat”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu.
Pentru ca toate acestea să poată fi realizate și pentru a avea un sistem de sănătate performant, este necesară reformarea în totalitate a sistemului. ”Orice investiție făcută înainte de revizuirea sistemului este total ineficientă. Iar pentru acest lucru avem nevoie de specialiști în health economics, care, împreună cu medicii și specialiștii din sistemul de sănătate, să identifice soluțiile pentru realizarea prevenției și rezolvarea altor probleme grave, precum inegalitățile în acordarea asistenței medicale”, este de părere dr. Ioana Petrescu, fost ministru al Finanțelor.
Toate propunerile participanților vor fi incluse într-un raport oficial ce va fi înmânat autorităților, ulterior urmând a fi stabilite întâlniri în vederea găsirii și adoptării celor mai bune soluții privind managementul diabetului zaharat de tip 2.

Sursa: www.doctorulzilei.ro