Stiri din Sanatate

Durerile în partea dreaptă a abdomenului și digestia greoaie pot fi semne că ai pietre la bilă. Întrucât medicația doar ameliorează simptomele și nu dizolvă calculii biliari, există un tratament pentru cei care nu suportă o intervenție chirurgicală.

Cunoscută și sub denumirea de colecist sau fiere, vezica biliară are forma unui săculeț și este localizată sub ficat. Are ca funcție principală stocarea și eliminarea bilei prin canale mici, care se numesc căi biliare. Bila are consistența unui gel uleios galben-verzui și rolul ei este să digere grăsimile din alimentele pe care le consumăm. Pietrele sau calculii biliari nu sunt altceva decât aglomerări de colesterol sau bilirubină în bilă.

Ce este ERCP

De cele mai multe ori, pietrele la bilă se tratează chirurgical. Există o procedură prin care persoanele care au calculi biliari pot scăpa de ei fără bisturiu. „Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP) reprezintă o metodă de investigaţie imagistică complexă, care combină endoscopia cu radiografia pentru vizualizarea arborelui biliar şi a canalelor pancreatice. Acesta este ERCP diagnostic, indicat pentru evaluarea pacienţilor cu posibile afecţiuni biliare. Există şi varianta terapeutică, prin care se extrag calculii din căile biliare, se drenează chisturi sau se montează proteze la nivelul arborelui biliar sau a canalului pancreatic principal“, explică medicul gastroenterolog Dana Maria Bucur.

Ce presupune investigația

Pacienților supuși acestei proceduri li se efectuează înainte analize (precum testele de coagulare) și un consult preanestezic. „Sub sedare profundă, pacientul este supus unei endoscopii superioare efectuată de medicul gastroenterolog în serviciul de radiologie. Cu endoscopul, care este unul special, cu vedere laterală, se vede papila duodenală. Apoi, se injectează în acesta substanţă de contrast, care opacifiază căile biliare şi pe cele pancreatice principale, vizualizându-se pe un ecran radiologic,“ spune medicul Dana Maria Bucur. După aceea, dacă există calculi biliari, ei se scot cu diferite instrumente, fără să mai fie nevoie de operația clasică.

Info

După intervenție, pacientul poate avea grețuri, se poate simți balonat. Simptomele dispar până a doua zi.

Sângerarea, printre posibilele riscuri

Deși pare o investigație simplă la prima vedere, care se efectuează în timp ce pacientul este sedat, procedura nu este lipsită de complicații. Una dintre cele mai răspândite posibile probleme de sănătate căreia trebuie să-i facă față cineva care trece printr-o astfel de intervenție este pancreatita, cauzată de iritarea pancreasului. Pacienții supuși acestei metode de tratament se mai pot confrunta cu: perforarea stomacului, infecții, reacții adeverse la medicamente și chiar hemoragie.

Sfatul specialistului

Dr. Dana Maria Bucur, medic specialist gastroenterologie, Clinica Polisano, București

Înainte de procedură, pacientul trebuie să se pregătească la fel ca şi pentru o endoscopie clasică: nu mănâncă cu o seară înainte şi nici în dimineaţa respectivă. Cea mai importantă este discuţia anterioară, în care pacientul trebuie să informeze medicul asupra medicaţiei. Astfel, dacă îşi administrează anticoagulante pentru afecţiuni cardiovasculare, acestea trebuie oprite înaintea investigaţiei, pacientul fiind trecut pe anticoagulante injectabile, astfel încât să se poată controla uşor o eventuală sângerare.