Imagini pentru Durerea de sân, periculoasă?

Aproape 70% din femei s-au confruntat, la un moment dat, cu durere de sâni. Acest simptom prezent mai ales la femeile tinere are, de cele mai multe ori, cauze hormonale.
Denumită medical mastodinie, durerea de sân este îngrijorătoare pentru cele mai multe femei, fiind unul dintre motivele frecvente ale prezentării la medic.
Poate apărea la unul sau la ambii sâni, fiind însoțită adesea de senzația de tensiune, de arsură sau junghi. Alteori, poate iradia axilar, spre membrul superior și chiar spre baza gâtului.

De ce apare
La femeile tinere, de multe ori, mastodinia debutează înaintea menstruației. Se succede ciclic, având cauze hormonale și afectează ambii sâni. În schimb, cea care nu are legătură cu menstruația afectează, de regulă, un singur sân.
Poate fi prezentă și în sarcină, înainte și în timpul menopauzei, mai ales dacă se urmează tratamente de substituție hormonală. La femeile aflate la menopauză, durerea mamară seamănă mai ales cu o înțepătură.
Unele probleme mamare (chisturi, traume), infecțiile sânilor și administrarea anticoncepționalelor orale sau a tratamentelor de infertilitate sunt alte cauze ale mastodiniei. Foarte rar, durerea locală poate însoți cancerul mamar, cel mai frecvent în stadii avansate, sau mastita carcinomatoasă, o formă de cancer care apare mai ales la femeile tinere.
Pentru atenuarea durerilor de sâni, poartă un sutien ferm (nu stâmt), limitează consumul de cafea, de ciocolată și evită grăsimile. Poți folosi un unguent cu antiinflamator. Durerile mamare premenstruale care au un caracter intens, ce perturbă efectuarea treburilor zilnice,pot fi reduse cu ajutorul unor analgezice

Sfatul Click! Sănătate

Dacă durerea de sâni se agravează și, în plus, este însoțită de apariția unui nodul palpabil, este nevoie de un control medical, pentru aflarea cauzei.
Ce trebuie să știi despre mastoza fibrochistică
Cea mai întâlnită afecțiune mamară benignă este mastoza fibrochistică, manifestată prin apariția chisturilor și a durerilor locale.
Mastoza fibrochistică, care mai este cunoscută și ca displazie mamară, nu trebuie să fie motiv de îngrijorare, întrucât nu este canceroasă. Este însoțită de durere și tensiune la nivelul sânilor, iar chisturile (formațiuni pline cu lichid) care apar în cadrul ei pot fi simțite sau nu la palpare. Întâlnită la mai mult de jumătate din femei, cu o incidență mai mare la intervalul de vârstă 20 – 40 de ani, displazia mamară este în strânsă legătură cu variațiile hormonale ale ciclului menstrual, când hormoni precum estrogenul și progesteronul afectează țesutul mamar. Cu toate acestea, chisturile pot apărea la orice vârstă. La unele femei, pot dispărea după sarcină și alăptare.

Se tratează simptomatic
Este bine de știut că mastoza fibrochistică nu crește riscul de cancer de sân, însă este nevoie de monitorizare mai atentă la femeile care au în familie cazuri de neoplasm mamar. La ecografie, se poate identifica dacă formațiunea este plină cu lichid sau este solidă.
Femeile cu mastoză fibrochistică este bine să repete ecografia o dată la 6 luni. Displazia mamară poate necesita tratament antiinflamator local sau pe cale orală ori terapie antialgică. De asemenea, unii medici prescriu anticoncepționale, care pot duce la scăderea în dimensiuni a chisturilor. Când au dimensiuni mari şi sunt dureroase, chisturile se pot trata chirurgical. Este utilă și purtarea unui sutien special, care să asigure un suport bun al sânilor.Se pare că alimentația bogată în acizi grași Omega-3 și săracă în grăsimi și cofeină ajută la prevenirea chisturilor mamare.

Sfatul specialistului
Dr. Cristina Șaptefrați, medic primar ginecologie obstetrică, supraspecializare ginecologie oncologică, competență colposcopie, Sanador, București
Mastoza chistică sau displazia mamară reprezintă o modificare benignă a glandei mamare. Incidența sa este crescută la tinere și scade spre menopauză. Apariția sa este datorată unui dezechilibru hormonal și se caracterizează prin prezența chisturilor mamare, însoțite sau nu de durere. Premenstrual, chisturile se pot mări și durerea devine mai accentuată. În cazul în care chisturile se măresc considerabil, se practică puncție evacuatorie, iar lichidul extras se trimite la examen citologic, în serviciul de anatomie patologică. Pacientei i se prescrie tratament antibiotic și antiinflamator, urmat de tratament antiestrogenic și cu derivați de progesteron. Dacă la examenul ecografic se decelează prezența de vegetații în interiorul unui chist, se impune rezecția acestuia, cu examen histopatologic intraoperator.

Sursa:   www.clicksanatate.ro