Imagini pentru trifoistea de balta

Face parte din familia Menyathaceae. Este o specie erbacee palustra, perena, lipsita de tulpina aeriana, cu frunzele si inflorescenta pornind din rizom. Are înaltimea de 15-30 cm. Partea subterana este un rizom orizontal, lung pana la un metru si gros de 1-1,5 cm, din care se dezvolta radacini adventive albicioase.

Petiolul este de 5-15 cm, avand limbul trifoliat cu foliole întregi, eliptice, de culoare verde-pal. Florile sunt grupate în raceme dense, la varful unui peduncul lung de 10-20 cm, cu corola galben-roz, tubuloasa, cu 5 petale unite, paroase la interior. Fructul este o capsula de cca 1 cm, aproape sferica, cu numeroase seminte elipsoidale la interior. Specia este raspandita în Eurasia si America de Nord.

Utilizari traditionale
În medicina traditionala, frunzele se utilizeaza pentru proprietatile tonic-amare, ca febrifug, diuretic si colagog. Pentru stimularea poftei de mancare se folosesc frunzele macerate în vin rosu, din care se iau mici cantitati înainte de servirea meselor principale. În medicina traditionala chineza, întreaga planta se utilizeaza ca narcotic si sedativ, precum si în febra, guta si în unele forme de cancer.


Actiune biologica
Stimuleaza procesele digestive, functia hepatica si pancreatica. Influenteaza procesele digestive pe cale neurovegetativa, prin marirea receptorilor adrenergici si diminuarea celor colinergici.

Potenteaza actiunea glicemianta a adrenalinei. Inhiba actiunea tiroidiana si reduce febra. Actioneaza si asupra epiteliului renal, marind diureza. Stimuleaza secretia bilei.

Efecte secundare
Nu s-au constatat.

Macrisul, planta care reface ficatul. Vezi utilizarile terapeutice si modalitatile de administrare

Contraindicatii:
In ulcerul gastric.

Dozare si administrare
Empiric, sub forma de infuzie: 2 lingurite de planta la o cana de apa. Se beau 1-2 cani înainte de masa. Pentru combaterea starii febrile, macerat la rece din planta, o lingura la 2 cani cu apa. Se beau 2-3 linguri la interval de o ora.