Imagini pentru linistea

S-a dovedit stiintific ca tacerea este extrem de importanta pentru creier. Mult mai importanta decat se credea pana acum.
In 2011, Finlanda a avut o campanie de marketing pentu atragerea turistilor axata pe cuvantul „LINISTE/TACERE”. Oamenii erau indemnati sa viziteze aceasta tara si sa experimenteze frumusetea tacerii. Sloganul folosit era: „LINISTE, va rog”. Pe online, s-a folosit fraza: # No talking, but action (Fara vorbe, doar actiune).
Eva Kiviranta manager social media pentru VisitFinland.com a declarat: „Am decis ca in loc sa spune ca este singuratate si cu adevarat liniste si ca nimeni nu spune nimic aici, sa imbratisam tacerea si sa promovam”.
Este posibil ca finlandezii sa fi dat lovitura. Pentru ca tacerea poate deveni din e in ce mai atractiva. Pe masura ce lumea din jur este tot mai galagioasa si mai aglomerata s-ar putea sa-ti doresti sa gasesti locuri locuri linistite, unde tacerea este produsul principal. Mai ales, ca studiile au aratat ca tacerea/linistea sunt mai importante decat crezi pentru creierul tau.

Regenerarea celulelor creierului poate fi o chestiune de liniste

In timpul un studiu realizat pe cobai si publicat in jurnalul Brain, Structure and Function (Structura si functiile creierului) s-au folosit diverse tipuri de zgomote si liniste si s-au monitorizat efectele pe care sunetul si tacerea le au asupra creierelor cobailor. Tacerea trebuia folosite pe post de control insa oamenii de stiinta au descoperit ceva incredibil. Astfel, ai au observat ca atunci cand in creierele soarecilor, mai exact in hipocampus, se dezvoltau noi celule atunci cand animalele erau expuse la liniste, timp de doua ore pe zi. Hipocampusul este regiunea creierului asociata cu memoria, emotiile si invatarea.
Dezvoltarea de noi celule in creier nu inseamna, automat, beneficii tangibile pentru sanatate. Insa, cercetatorul Imke Kirste spune ca aceste celule par a deveni neuroni perfect functionali.
„Am vazut ca linistea ajuta la generarea de noi celule care se transforma in neuroni ce se integreaza in sistem”.
Asta inseamna ca linistea poate, la propriu, determina aparitia de noi celule in creier.
In timpul linistii creierul este activ si internalizeaza si evalueaza informatiile
Un studiu realizat in 2001, a demonstrat ca si atunci cand se „odihneste” creierul este activ, internalizand si evaluand informatiile.
Alte cercetari au descoperit ca si in timpul procesului de autoreflectie creierul „se odihneste”. In 2013 in Frontiers in Human Neuroscience (Frontiere in neurostiintele umane), Joseph Moran a scris despre aceasta abilitate a creierului: „se produce in timpul reflectiei asupra personalitatii si caracteristicilor (autoreflectia)”.
Cand creierul se odihneste este capabil sa integreze informatiile interne si cele externe intr-un „instrument constient de lucru”, sustine Moran.
Cand nu suntem distrasi de zgomot sau suntem concentrati pe o sarcina, apare tacerea ce ii permite creierului sa proceseze informatiile. In timpul acestor perioade de tacere, creierul are libertatea de care are nevoie pentru a-si descoperi locul atat in interiorul tau cat si in lumea externa.

Linistea te ajuta sa aprofundezi lucrurile intr-o maniera creativa.

Asa cum a spus-o si Herman Melville: „Toate lucrurile importante ca si emotiile sunt precedate si insotite de liniste”.
S-a descoperit ca zgomotul poate avea un efect pronuntat asupra creierului, o crestere a nivelului de hormoni ai stresului. Prin intermediul urechii, undele sunetului ajung sub forma de impulsuri electrice la creier. Corpul reactioneaza la aceste impulsuri, chiar si in timpul somnului. Se crede ca amigdala (situata in lobii temporali ai creierului) care este asociata cu memoria si emotiile este activata ceea ce are ca efect eliberarea de hormoni ai stresului. Daca traiesti intr-un mediu zgomotos sunt sanse mari sa te confrunti cu stresul cronic.
Un studiu publicat in 2002 in Psychological Science (Vol. 13, No. 9) a examinat efectul relocarii aeroportului din Munchen asupra sanatatii si proceselor cognitive ale copiilor. Gary W. Evans, profesor de ecologie umana la Universitatea Cornell noteaza ca micutii care sunt expusi la zgomot invata sa ignore zgomotul. Ceea ce este interesant este ca acesti copii nu ignora doar stimulii periculosi ci si stimulii la care ar trebui sa fie atenti, ca de exemplu sa fie atenti cand li se vorbeste.
„Acest studii ne demonstreaza cat de periculos este zgomotul – chiar daca nu afecteaza auzul cauzeaza stres si este periculos pentru oameni”, spune Evans.
Linistea are asupra creierului un efect contrar celui cauzat de zgomot. In vreme ce zgomotul cauzeaza stres si tensiune, linistea duce la eliberarea corpului si creierului de tensiune. Un studiu publicat in Heart a descoperit ca doua minute de liniste poate fi chiar mai relaxanta decat ascultarea de muzica de „relaxare”. Aceste rezultate au fost descoperite pe observarea schimbarii tensiunii arteriale si a circulatie sangelui in creier.

Linistea reimprospateaza resursele cognitive

Efectele pe care zgomotul il are asupra performantei cognitive au fost indelung studiate. S-a descoperit ca zgomotul afecteaza negativ performantele cognitive atat la munca cat si la scoala. De asemenea, zgomotul duce la pierderea motivatiei si creste numarul de greseli. Functiile cognitive cele mai afectate de zgomot sunt atentia la citit, memoria si abilitatea dev rezolvare a problemelor.
Totodata, cercetarile au concluzionat ca micutii expusi la zgomotele puternice, precum cele din apropierea unui aeroport sau cale ferata, obtin rezultate mai slabe la citit, iar dezvoltarea lor cognitiva si a limbajului este incetinita.
Vestea buna este ca linistea ajuta creierul sa-si recupereze resursele cognitive pierdute. Asadar, tot ce are creierul nevoie pentru a se pune pe picioare este liniste/tacere.