Imagini pentru hrean

În vechime hreanul era prețuit pentru calitățile sale vindecătoare. Astăzi îl folosim mai mult pe post de condiment alimentar. Este un leac ieftin și la îndemână, care se administrează atât intern, cât și extern. Iată cum folosim hreanul ca medicament.
Din rădăcina de hrean se fac tincturi, sirop, vin, oțet, făină sau macerat. Noi îți spunem cum folosim hreanul ca medicament.
Tinctura de hrean. Se dau prin răzătoarea fină rădăcinile de hrean, se pun într-un borcan până se umple o treime şi restul se completează cu alcool alb alimentar (80 de grade). Se lasă la macerat 8 zile, apoi se strecoară, presând amestecul printr-un tifon.
Siropul de hrean. Se dă prin răzătoare o rădăcină de hrean, se adaugă 4 linguri de miere, se amestecă bine şi se lasă câteva minute la macerat. Se strecoară, presând conţinutul cu un tifon. Se obţine siropul crud. Resturile care rămân în tifon se pun la fiert cu puţină apă (cât să le acopere). După fierbere, se strecoară prin presare, se lasă să se răcească, apoi se amestecă împreună cu siropul crud.
Vin tonic. Într-un litru de vin roşu, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin răzătoarea fină. Se astupă sticla şi se lasă să se macereze conţinutul vreme de 8-9 zile, după care se filtrează.
Făină de hrean. Rădăcinile de hrean se taie cubuleţe şi se pun pe calorifer sau în apropierea unei surse de căldură ca să se usuce. Atunci când se elimină complet apa şi devin uscate se macină cu râşniţa de cafea, obţinându-se un praf alb, cu efecte puternic iritative: făina de hrean, care se foloseşte în obţinerea decocturilor, pentru cataplasme sau administrată ca atare.
Cataplasmă cu hrean. Se dă hreanul prin răzătoarea mică, după care se înveleşte în tifon şi se pune pe locul afectat. Se ţine până când apare senzaţia de arsură, după care se îndepărtează. Este aplicaţia externă cu efectul cel mai puternic, dar este destul de dură, aşa încât adesea este preferată o variantă mai blândă: se pun într-un vas două linguri de făină de hrean şi două linguri de făină de seminţe de in, se adaugă apă şi se amestecă foarte bine, până când se formează o pastă. Această pastă se înveleşte în tifon şi se aplică pe locul afectat vreme de o oră.
Oţetul de hrean. Se rade o rădăcină de hrean şi se introduce într-o sticlă. Se toarnă deasupra oţet de mere cu miere, până ce lichidul acoperă hreanul. Se lasă să se macereze într-un loc cald, timp de zece zile, după care se scoate din sticlă câte puţin lichid, care se utilizează pentru aplicaţii externe.

 Cum folosim hreanul ca medicament intern

Împotriva guturaiului, a tusei – se iau 5-6 linguriţe pe zi de sirop de hrean, care se înghite încet, lăsându-l să acţioneze la nivelul gâtului. Suplimentar se face gargară cu tinctură de hrean: trei linguriţe de tinctură la un sfert de pahar de apă.
Bronşita cronică şi acută, astmul – se ameliorează prin consumarea zilnică a 3-4 linguriţe de hrean ras, simplu sau în combinaţie cu morcov dat prin răzătoare. Hreanul are efecte antibiotice puternice, expectorante şi bronhodilatatoare.
Este adjuvant în tuberculoza pulmonară. În acest caz se administrează zilnic, după mesele principale, câte 3-4 linguriţe din tonicul pe bază de hrean descris mai sus.
Polipii uretrali – se iau zilnic câte 4 linguriţe de tinctură de hrean, dizolvate în puţină apă.
Digestia lentă, gastrita hipoacidă – se consumă 2-3 linguri de hrean ras fin, în timpul meselor principale. Suplimentar, se pot lua înainte de masă 1-2 linguri de vin tonic cu hrean.
Anemia la adulţi – se iau cu câteva minute înainte de masă 3-4 linguri de vin tonic cu hrean.
Inapetenţa, anemia la copii – se consumă cel puţin o dată pe zi o salată din hrean ras fin (1-2 linguriţe) şi sfeclă roşie (1-2 linguri).
Reumatismul, guta – într-o cană de lapte cald se pun 1-2 linguriţe de hrean. Acest preparat se bea pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Un tratament durează minimum 3 săptămâni.
Nasul înfundat (rinita cronică) – se consumă hrean ras: 2-4 linguriţe pe zi. Suplimentar se face tratamentul extern recomandat pentru sinuzită.

Cum folosim hreanul ca medicament extern

Sinuzita, rinita – într-o basma de bumbac se pun 2 linguriţe de hrean ras. Se aplică această cataplasmă pe zona frunţii atât timp cât este suportată, având grijă să nu apară arsura pe piele. Nasul se desfundă aproape instantaneu şi încep să fie eliminate secreţii din abundenţă, curăţindu-se astfel căile respiratorii superioare. Se recomandă să se facă acest tratament, cu efecte extrem de rapide, câte patru-cinci zile la rând.
Bronşita, gripa, congestiile pulmonare – se aplică pe torace cataplasme cu făină de in şi hrean, care se ţin vreme de 30-60 de minute. Aplicaţia se repetă o dată la 2-3 zile.
Durerile reumatice – pe zona afectată se aplică o cataplasmă cu hrean crud atât timp cât nu apare senzaţia de arsură. Suplimentar, după îndepărtarea cataplasmei se poate aplică un unguent camforat.
Paradontoza – se mestecă îndelung hrean crud dat prin răzătoare (eventual amestecat cu morcov ras pentru atenuarea iuţelii). La nivelul gingiilor, hreanul are efecte de stimulare puternică a circulaţiei.
Stomatita – 3-4 linguriţe de tinctură de hrean se dizolvă în jumătate de pahar de apa. Se fac clătiri îndelungate ale gurii cu această soluţie.
Paralizia facială – se aplică pe obraz, de două ori pe zi, o compresă cu oţet de hrean, obţinut după reţeta de mai sus. Peste compresă se pune un nailon şi se ţine o sticlă cu apă caldă, aşa încât să se obţina o uşoară hipertermie locală. Fiecare aplicaţie durează 10-15 minute.
Precauţii şi contraindicaţii 
Intern, hreanul se administrează cu prudenţă persoanelor cu colon iritabil sau care au gastrită hiperacidă.
Extern, hreanul, mai ales sub forma de cataplasmă, va fi folosit cu prudenţă la persoanele cu pielea sensibilă, alergică.

Sursa:   www.libertatea.ro