Imagini pentru organismele modificate genetic

Chiar daca pana acum, studiile pe termen scurt si mediu asupra organismelor modificate genetic (OMG) nu au indicat efecte negative asupra sanatatii umane, spaima de mutantii din farfurie nu a disparut. Oamenii de stiinta insista ca razboiul pornit impotriva plantelor transgenice este unul  mai degraba economic si politic, insa, pana acum, consumatorii nu par sa fie convinsi.

Cautam hrana tot mai sanatoasa, naturala, in conditiile in care piata este invadata de mancare procesata, plina de pesticide, de E-uri nocive si lista ar putea continua. 

De cele mai multe ori, lipsa informatiilor de calitate il face pe consumator confuz in fata raftului de la magazin, iar alegerea in cunostinta de cauza, dificila. Aparitia plantelor modificate genetic si cultivarea lor la scara larga in unele tari ale lumii, inclusiv in Romania, a starnit nu de putine ori dezbateri aprinse, cu argumente pro si contra. Lumea s-a impartit in doua tabere: cei care cred ca folosirea OMG-urilor va salva omenirea de la foamete si cei care se asteapta la un dezastru biologic care va fi produs de o mutatie neasteptata care va afecta specia umana. in spatele acestui razboi stau mai degraba interese economice si politice, atrag atentia oamenii de stiinta care incearca sa-si faca auzita vocea argumentand ca, cel putin pana acum, studiile nu au aratat vreun risc pentru sanatatea umana in urma consumului de organisme modificate genetic.

Aproape 20 de ani au trecut de la aprobarea cultivarii primelor plante modificate genetic. De atunci, suprafetele alocate cultivarii soiei, porumbului, bumbacului si rapitei tolerante la erbicide si la daunatori  a crescut continuu, ajungand, in 2009, la 134 de milioane de hectare, 14 milioane de fermieri din America, Asia, Europa, Australia cultivand astfel de plante, se arata in raportul „Pozitia mediului academic referitoare la plantele modificate genetic“ al Academiei Romane si Academiei de stiinte Agricole si Silvice. Potrivit aceleiasi surse, lista tarilor care cultiva plante transgenice ajunge la 25 de state. SUA, Brazilia, Argentina, India, China, Canada, Africa de Sud, Paraguay cultiva plante transgenice pe milioane de hectare, primele trei tari fiind cei mai mari exportatori mondiali de soia si porumb. 

In UE, Spania, dar si Romania cultiva porumb transgenic, spaniolii – din anul 1998, Franta si Germania au suspendat temporar cultivarea hibrizilor de porumb transgenic din ratiuni politice, Austria, Ungaria, Grecia si Luxemburg resping din start ideea cultivarii plantelor transgenice, tot din ratiuni politice, desi Comisia Europeana promoveaza coexistenta celor trei tipuri de cultura: conventional, organic si bazat pe plante transgenice, se mai arata in raport.

Raportul Academiei Romane mentioneaza reticenta unor state europene in fata OMG-urilor si o pune pe seama unei „propagande profesioniste facute de grupuri de presiune care sunt crezute pe cuvant“ si care nu trebuie sa aduca dovezi in sprijinul celor afirmate, asa cum fac oamenii de stiinta. Pana la finalizarea razboiului din farfurie, este clar ca pentru multi europeni, ideea de a consuma plante transgenice suna a orice, numai a hrana naturala, nu. 

„Temerile cele mai mari vin din necunoastere“, este ferma Marcela Badea, profesor universitar, specialist in biotehnologie si coordonatoarea Comisiei de Biotehnologie din cadrul Academiei de stiinte Agricole si Silvice din Romania.  Oamenii nu stiu ca, pana sa ajunga in productie, plantele transgenice sunt supuse unor evaluari riguroase referitoare la sanatatea umana si animala, precum si referitoare la impactul asupra mediului. 

„Plantele transgenice – cele care exista acum pe piata, sa ne intelegem – sunt sigure pentru mediu si pentru consumul uman“, adauga profesorul universitar. Marcela Badea argumenteaza ca o planta transgenica are nevoie de mai putine erbicide pentru a se dezvolta, prin urmare mediul este poluat mai putin, ca sa nu mai punem la socoteala emisiile de dioxid de carbon provenite de la masinile agricole care imprastie erbicidul. Un alt beneficiu cert si des invocat al OMG-urilor este ca se renunta la utilizarea pesticidelor pe scara larga, plantele fiind rezistente la daunatori, un argument puternic in favoarea folosirii lor, avand in vedere ca riscurile pesticidelor asupra sanatatii umane au fost deja bine documentate in ultimii 50 de ani.  Potrivit Marcelei Badea, aceste tehnologii noi se bucura de o mare utilizare in alte parti ale globului, mai putin in UE, unde legislatia este restrictiva. 

in schimb, Uniunea Europeana importa masiv soia modificata genetic pentru hrana animalelor.  Romania a cultivat si ea soia modificata pana in 2007, cand, in urma semnarii tratatului de aderare, a fost silita sa renunte. Consecintele au fost dramatice. „Romania a devenit un importator net de soia boabe si sroturi de soia transgenica, fapt care a dus la cresterea costului furajarii animalelor si, implicit, a costurilor carnii de pasare, ponderea furajelor in pretul carnii de pasare fiind de 60%“, se mai arata in raportul comun al Academiei Romane si Academiei de stiinte Agricole. 

in toata literatura stiintifica de pe glob nu exista niciun studiu care sa spuna ca este toxic consumul plantelor modificate genetic, subliniaza specialista Marcela Badea. „Cele care sunt pe piata nu sunt daunatoare, pentru ca sunt evaluate strict. Nu exista nicio diferenta din punct de vedere chimic intre soia modificata genetic si cea normala“, da asigurari Marcela Badea, care adauga ca ar prefera oricand un malai obtinut dintr-un porumb modificat genetic, rezistent la atacurile sfredelitorului, intrucat pe acele atacuri se instaleaza ciuperci toxicogene. „Aici am facut cercetari si pot sa va spun ca planta modificata genetic este mai sanatoasa“, a explicat profesorul. „Consider ca aceste produse sunt lipsite de efecte negative, cel putin pe termen scurt si mediu“, spune, la randul ei, dr. Corina Zugravu, medic nutritionist, conf. dr. la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila“ din Bucuresti. Pe termen lung, ne lipseste deocamdata, experienta, adauga dr. Zugravu. 

„Acum catva timp, din cauza unor detalii tehnice care tineau de modul de marcare si de situl modificat in ADN, au existat manifestari alergice, care insa s-au rezolvat prin folosirea altor tehnici de marcare“. Mai mult, spune medicul nutritionist, „este pentru mine o certitudine ca, in viitor, se vor folosi tot mai multe astfel de produse. Desigur, fiind ceva nou, consumatorii au tendinta sa fie speriati si de a le blama din vini pur si simplu caricaturale. La acest punct de vedere au contribuit si multe aspecte care tin de lupta economica intre producatorii de OMG si nonOMG, ultimii invinovatindu-i pe primii ca ar vinde otrava si cancer“.

Conf. dr. Nastasia Belc, cercetator gradul I in industria alimentara, director general al Institutului de Bioresurse Alimentare din Bucuresti, este mai reticenta cand vine vorba de OMG-uri, desi recunoaste ca, stiintific vorbind, nu sunt argumente care sa sustina vreun risc adus sanatatii umane. „insa, si in cazul unora dintre aditivii utilizati in industria alimentara, au trecut 20-30 de ani pana sa se constate ca nu e bine sa fie folositi“. Niciodata adevarul nu e alb sau negru. „Peste tot in natura exista riscuri si beneficii. OMG-urile au aparut dintr-o necesitate economica, iar parerea mea e ca niciodata nu e bine cand fortezi natura. Modificari genetice apar insa tot timpul in natura“, mai spune Nastasia Belc. in opinia acesteia, deocamdata, testele nu pot fi facute astfel incat sa fie relevante. „Recomand prudenta. Poate ca pentru persoanele de 40-50 de ani nu e o problema sa manance soia modificata genetic. Dar tinerii, mai ales cei care vor sa faca si copii, trebuie sa fie mai atenti in ceea ce priveste alegerea hranei. Sa manance cat mai natural posibil, variat si cumpatat. Pana acum, noi nu stim daca alimentele modificate genetic sunt sigure, sau nu sunt. Aceasta este opinia mea. Cred ca abordarea de prudenta existenta la nivelul UE este in regula“, considera cercetatoarea. si pentru Lucian Negreanu, medic primar de medicina interna la Spitalul Universitar din Bucuresti si sef de lucrari la UMF „Carol Davila“, posibilitatea ca plantele transgenice sa aiba implicatii asupra sanatatii umane e reala: „insa dovezile stiintifice si timpul scurs de la inceputurile folosirii OMG-urilor nu permit niste concluzii clare. Pana acum, trebuie spus, in literatura medicala nu au fost publicate cazuri sau studii care sa ateste o legatura certa intre aparitia unei boli si folosirea pe scara larga a OMG-urilor“. Mai mult decat atat, noile tendinte ale studiilor si cercetarilor merg pe ideea eliminarii acestor transgene si folosirea altor tehnici de editare genomica, insa intrebarea este daca nu cumva si acestea vor genera temeri si intrebari din partea consumatorilor. Oricum ar fi, viitorul apartine biotehnologiei. „Nu se poate hrani omenirea fara apel la noile tehnologii“, conchide Marcela Badea.

Romania aplica aceleasi reguli in materie ca si celelalte tari ale UE. Cultivam un tip de porumb modificat genetic in scopuri comerciale permis la nivel UE – MON 810. Modificarea genetica este destinata sa protejeze recolta impotriva unui daunator – sfredelitorul european al porumbului.in 2012, s-au cultivat 217 hectare. Alte tari UE care il cultiva sunt: Spania, Portugalia, Cehia si Slovacia si reprezinta 1,35 % din cele 9,5 milioane de hectare de porumb cultivat in UE. Introducerea pe piata UE a OMG-urilor si utilizarea lor in produse derivate in lantul alimentar si furajer are nevoie de autorizare speciala acordata numai dupa evaluarea Autoritatii Europeaea pentru Siguranta Alimentara si demonstrarea faptului ca nu exista niciun risc pentru sanatatea umana, animal si mediu. Sunt 49 de astfel de autorizatii acordate in UE pentru 27 de tipuri de porumb, 8 tipuri de bumbac, 7 tipuri de soia, 3 tipuri de rapita, 1 tip de sfecla de zahar, 1 tip de cartofi, 2 tipuri de microorganisme.   

Legislatia UE impune etichetarea ca atare a tuturor produselor alimentare si furajelor modificate genetic care contin, sunt formate sau sunt produse pe baza de OMG-uri. Exceptie face cazul in care prezenta OMG-ului in produsul alimentar sau in furaj e sub 0,9% sau ingredientul este prezent accidental sau inevitabil din punct de vedere tehnic. Carnea animalului care este hranit cu OMG-uri nu este insa marcata ca atare.

Sustinatorii modificarii genetice a alimentelor prin biotehnologie se asteapta ca tehnica sa duca civilizatia mai departe, insa publicul este cel putin precaut, nota, recent, intr-un articol, publicatia americana „The New York Times“. 

Oamenii de stiinta si nespecialistii au pareri foarte diferite cand vine vorba despre OMG, cultivate pentru a mari randamentul culturilor si a le face rezistente la erbicide si la pagubele produse de insecte. Un studiu recent publicat de Pew Research Center arata ca 88% din oamenii de stiinta considerau sigure alimentele modificate genetic, in timp ce doar 11% aveau o opinie contrara. Doar 37% din consumatorii americani, insa, le-au considerat sigure, in timp ce 57% din americani le-au considerat nesigure.

sursa: adevarul.ro