Imagini pentru branzeturi

Branzeturile asigura un aport de substante azotoase de 4 ori mai mare decat laptele. In urma activitatii enzimatice a microorganismelor, o parte a proteinelor complexe (cazeina) este descompusa in polipeptide si chiar in aminoacizi, favorizand asimilarea lor integrala si mai rapida.

In urda, lactalbumina - proteina valoroasa a cresterii si regenerarii celulelor - este in cantitate mare, motiv pentru care acest sortiment de branza se recomanda in regimul alimentar al copiilor si in dieta posthepatica. Branzeturile, in special cele grase, constituie o sursa importanta de vitamine B, A si D.

Ratia de lapte, produse lactate si efectele consumului neadecvat:

Ratia de branza este de 20-60 g/zi. Consumul insuficient al acestui grup de alimente poate duce la:

- cresterea incidentei rahitismului si a demineralizarilor osoase,
- intarzierea dezvoltarii staturo-ponderale a copiilor si adolescentilor,
- diminuarea rezistentei la infectii si substantele toxice.

Un regim lactat sau lacto-fainos prelungit poate determina anemie feripriva si hipovitaminoza C.

Laptele este contraindicat totusi in unele afectiuni:

- gastritele anacide si hipoacide,
- enterocolitele de fermentatie,
- colitele ulceroase.

In aceste boli sunt foarte potrivite branzeturile preparate cu cheag.

Avand in vedere calitatile deosebit de valoroase ale laptelui si derivatelor lui - atat in ceea ce priveste continutul lor in factori nutritivi de calitate superioara, intr-o combinatie optima pentru dezvoltarea si intretinerea functiilor organismului, cat si din punctul de vedere al aportului caloric -, acestea trebuie sa satisfaca cca 35-40% din valoarea calorica a ratiei zilnice, in cadrul alimentatiei rationale a omului sanatos.

sursa: sanatate.bzi.ro