Imagini pentru malnutritie

Un studiu recent despre saracie al World Vision Romania anunta ca 225.000 de copiii romani se duc zilnic flamanzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dieta minim acceptabila. Desi suntem in era obezitatii, exista o afectiune periculoasa care ar trebui tratata cu maxima importanta, pentru ca poate pune in pericol viata multora dintre noi. Malnutritia ramane o problema majora in tarile europene si implicit in Romania.

Aceasta boala poate sa apara la toate grupele de varsta, cu un grad ridicat de risc fiind persoanele varstnice, cele internate in spital si cele institutionalizate. "In primul rand, malnutritia poate fi cauzata de un aport alimentar redus, atat din punct de vedere caloric cat si nutritiv. De asemenea, administrarea unei medicamentatii specifice pe fondul unei boli cronice poate conduce la cresterea riscul aparitiei malnutritiei. Pacientii pot avea anorexie, pot suferi de efecte adverse ale medicamentelor sau pot avea alterari ale metabolismului din cauza inflamatiei cronice indusa de o boala subiacenta", precizeaza dr. Ioana Florentiu pentru Gandul.

Malnutritia duce la vindecarea dificila a ranilor, la o rata crescuta de infectii, la o frecventa mai mare a complicatiilor (cum sunt cele postoperatorii), la o durata mai mare de spitalizare, dar si la o mortalitate crescuta.

"Scaderea in greutate nu trebuie privita ca o consecinta inevitabila a anumitor boli, ci trebuie tratata ca orice alt simptom care face parte din manifestarile respectivei afectiuni.

De exemplu, in cazul pacientilor cu cancer, malnutritia reprezinta un factor de prognostic prost, astfel incat multe din decesele atribuite acestei boli sunt mai curand legate de severitatea malnutritiei si infectiile pe care aceasta le determina. O alimentatie corecta poate ajuta pacientul sa-si mentina greutatea si astfel sa poata lupta o vreme mai indelungata cu boala.

Efectele adverse aparute in urma chimioterapiei si radioterapiei sunt mult mai puternice in cazul unor pacienti malnutriti, pe cand cei cu o nutritie adecvata vor suporta mai bine tratamentul.

Cauzele malnutritiei la acesti pacienti pot fi multiple, incepand de la aspectele psihosociale, la aportul inadecvat de alimente, cauzat de diversele restrictii alimentare autoimpuse, pana la scaderea apetitului din cauza gretii sau a pierderii gustului. Acesti pacientii pot avea senzatie de satietate precoce, dar si un necesar crescut de energie si proteine care nu este atins de alimentatia uzuala.

Alte afectiuni cronice frecvent asociate cu malnutritia sunt bolile hepatice (ciroza hepatica) bolile renale ( stadiul de predializa sau dializa), boli ale intestinelor, cum ar fi sindromul de intestin scurt (boala celiaca, afectiuni neurologice (boala Parkinson, Alzhemer), accidentele vasculare cerebrale care pot afecta reflexul de inghitire, bolile pulmonare (boala pulmonara obstructiva cronica), alcoolismul, anorexia nervoasa etc", subliniaza medicul Ioana Florentiu.

Conform recomandarilor Societatii Europene de Nutritie Clinica si Metabolism (ESPEN), diagnosticul de malnutritie se ia in calcul daca o persoana are indicele de masa corporala sub 20,5% (sub 22,5% daca are peste 70 de ani) sau daca a slabit in ultimele 3 luni involuntar peste 5% din greutatea initiala, sau daca sufera de o afectiune majora, cum ar fi ciroza hepatica, BPOC, cancer, leucemie, dializa cronica, fractura de sold, diabet, interventie chirurgicala abdominala majora etc.

Pacientii ar trebui sa se supuna unei evaluari nutritionale facuta de catre un expert in nutritie. "Suportul nutritional recomandat poate varia in functie de gravitatea situatiei, de la simple sfaturi dietetice, la suplimente nutritionale orale si medicatie pentru cresterea poftei de mancare, pana la administrarea nutrientilor pe cale enterala printr-o sonda introdusa in stomac sau  pe cale parenterala (asa numita „mancare pe vena”), acestea din urma fiind de obicei folosite cu durata limitata pana la depasirea episodului acut”, precizeaza dr. Ioana Florentiu pentru Gandul.