Imagini pentru Alergie sau intoleranta alimentara?

Pentru majoritatea oamenilor mancarea e o adevarata placere, un rasfat al simturilor si o modalitate de a inlatura stresul. Din pacate, o serie de alimente constituie, pentru unii dintre noi, veritabili dusmani.

Alergia, in general, este reactia negativa de hipersensibilitate imediata (organica sau psihica) a unei persoane fata de anumiti agenti sau stimuli (microbi, aerosoli, alimente). Este declansata de sistemul imunitar, explica pentru ziare.com nutritionistul Camelia Olteanu.

Alergia la un aliment este o reactie a organismului fata de o proteina din alimentul respectiv. Proteina este perceputa de sistemul imunitar ca un dusman, ce va fi anihilat prin producerea de catre sistemul imunitar a unor anticorpi numiti IgE. Cand alergenul respectiv va patrunde din nou in organism prin intermediul alimentelor, anticorpii produsi anterior vor elibera niste mediatori chimici (ex. histamina). Mediatorii chimici, impreuna cu anticorpii, vor provoca persoanelor hipersensibile reactia alergica la o anumita proteina.

De aceea, de multe ori reactia alergica nu se produce la prima ingerare a alimentului, ci la urmatoarea, cand exista deja in organism atat anticorpii, cat si mediatorii.

Simptomele alergiei alimentare sunt diverse: umflarea limbii, gatului, ochilor, mancarimi, greata, diaree, varsaturi, urticarie. Mai grav este cand apar scaderea tensiunii arteriale, ameteala, lesinul, ajungandu-se pana la stopul cardiac.

Multe alimente pot declansa reactii alergice, insa sunt mai frecvent incriminate ouale, laptele, pestele, crustaceele, graul, soia, nucile, arahidele.

Alergia poate fi mostenita

Alergia alimentara poate aparea la orice varsta, explica specialistul. Dupa cum arata studiile, factorul genetic joaca un rol important. Daca ambii parinti au o alergie, si copilul va fi predispus. In multe cazuri, cand copilul creste, alergia poate sa dispara.

Intoleranta alimentara este incapacitatea organica de a suporta anumite alimente din cauza lipsei enzimelor necesare digestiei alimentelor in cauza. Deficitul de enzime intestinale poate aparea din aceste cauze:

- defect congenital al sucrazei, izomaltazei sau lactazei, observate la nou-nascuti
- forme generalizate secundare bolilor sau afectarilor epiteliului intestinal (boala Crohn sau boala celiaca)
- forma dobandita genetic (deficitul de lactaza) care apare de obicei la sfarsitul copilariei.

Intoleranta alimentara, pe langa definirea ca stare patologica a organismului, declansata la ingerarea unor alimente, mai poate fi definita si ca incapacitatea mentala de a accepta unele alimente - ex. intoleranta la peste si fructe de mare sau intoleranta la unele legume, ex. ciuperci.

Simptomele acesteia sunt diferite, in functie de tipul de intoleranta.

Boala celiaca (intoleranta la glutenul din cereale): diaree, incetinirea cresterii la copilul mic, varsaturi, balonare, scaune modificate ca miros, culoare, cantitate.

In cazul adultilor: astenie, oboseala, anemie, osteopenie, crampe musculare, slabiciune, dureri osoase.

Intoleranta la lactoza: distensie abdominala, flatulenta, crampe abdominale, diaree.

Colonul iritabil (dat de intoleranta la anumite alimente): alternanta diaree-constipatie, dureri abdominale, balonare, senzatie de evacuare incompleta, dureri rectale, prezenta mucusului in scaun.

Diagnosticul intolerantei alimentare la gluten se poate pune pe baza biopsiei mucoasei stomacale, care evidentiaza atrofia vilozitatilor si anomalii ale suprafetei endoteliului.

In cazul intolerantei alimentare la lactoza se face testul de toleranta la lactoza si se masoara glucoza din sange (glucoza serica).

Tratamentul intolerantei alimentare se face tinand regim. Se elimina total din dieta alimentul netolerat. Poate fi necesara si o suplimentare adecvata cu vitamine, minerale, proteine, pentru a remedia deficitul si a reface depozitele nutritive.

Atat alergiile, cat si intolerantele alimentare pot produce neplaceri daca nu sunt tratate corespunzator, asa ca se impune vizita la medic.

Intolerantele alimentare nu se vindeca, dar daca se elimina factorii care le produc, persoana va duce o viata normala. Alergiile se pot trata prin tratament medicamentos sau evitarea factorilor alergogeni.

Dieta este individualizata. In general se recomanda vitamine, minerale, fibre, aport de lichide marit sau redus, de la caz la caz. Uneori este nevoie de medicamente antispastice, anticolinergice, prokinetice, antidepresive. Aportul nutritiv trebuie sa fie adecvat.

In cazul bolii celiace (intoleranta la gluten) excludem graul, ovazul, secara, orzul si le inlocuim cu porumb, soia, hrisca, orez. Pentru respectarea unei diete fara gluten trebuie evitate toate produsele care contin faina: produse de cofetarie si patiserie, alimente gata preparate din comert, sosuri, produse de tip fast-food.

Se pot consuma: lapte, carne, peste, branza, oua, cartofi, legume proaspete sau congelate, fructe, paine speciala fara gluten, grasimi, dulciuri fara gluten, mirodenii, sare, piper.

In intoleranta la lactoza se exclud produsele ce contin lactoza (laptele) si se inlocuiesc cu branza maturata, cascaval, iaurt.

sursa: sanatate.bzi.ro