Tratamentul corect al onicomicozei necesita eradicarea infectiei, profilaxia recurentelor si in cazurile necesare, indepartarea chirurgicala a unghiei. Tratamentul este eficient in majoritatea cazurilor, totusi un procent de 20%-25% dintre pacienti prezinta un esec al tratamentului initial. Medicul dermatolog poate sa nu trateze onicomicoza necomplicata (unghie decolorata, fragila dar nedureroasa), datorita costurilor mari precum si a efectelor adverse a medicatiei antimicotice.

In lipsa tratamentului, infectia tinde sa se agraveze, extinzandu-se la tesuturile periunghiale. Tratamentul precoce este mai eficient deoarece necesita un timp mai scurt si creste sansa eradicarii infectiei.

Persoanele cu onicomicoza, care acuza disconfort progresiv, durere, sunt jenate de aspectul leziunii, pot cere medicului initierea tratamentului. De asemenea persoanele cu diabet zaharat care sunt predispuse pentru a dezvolta diferite leziuni cutanate si infectii fungice, trebuie sa inceapa tratamentul antimicotic, indiferent daca disconfortul si durerea sunt sau nu sunt prezente.

Tratamentul standard pentru infectiile fungice unghiale unul sau mai multe din urmatoarele medicamente:
  • medicatia antimicotica orala, este tratamentul cel mai eficient, totusi necesita o monitorizare atenta in legatura cu efectele secundare potential periculoase (in special hepatotoxicitate). Aceste medicamente se folosesc de obicei in formele medii-severe de onicomicoza. Dintre antimicoticele cu administrare orala, cel mai frecvent folosite, amintim: terbinafina (Lamisil), itraconazole (Sporanox) si fluconazolul (Diflucan).
  • medicatica topica antimicotica (creme, lotiuni, geluri si lacuri), se aplica la nivelul unghiei si ariei periunghiale afectate. Eficienta lor este relativ scazuta si este folosita de obicei in formele usor-moderate de onicomicoza. Se folosesc ca si tratament profilactic in onocomicozele recidivante precum ciuperca sportivului.
Dintre medicamentele antimicotice cu uz topic, amintim: terbinafina (Lamisil) si ciclopirox (Penlac).

Indepartarea chirurgicala a unghiei infectata este necesara doar in cazurile grave, recurente. Asocierea tratamentului local cu tratamentul chirurgical este mai eficient decat tratamentul antimicotic singular.

Indepartarea non-chirurgicala a unghiei infectate se realizeaza prin administrarea in prealabil a unui unguent cu uree, care inmoaie unghia, fiind astfel mult mai usor de indepartat.

Indepartarea chirurgicala a unghiei infectate se realizeaza prin indepartarea totala a unghiei (avulsie), sau partiala (debridare).

Tratamentul oral sau local antibiotic este necesar doar in cazul in care onicomicoza s-a complicat cu o infectie bacteriana.

Optiuni de medicamente

Primul medicament antimicotic folosit in tratamentul onicomicozei a fost Griseofulvinul (Fluvicin U/F, Grifulvin V), insa acesta nu a putut fi folosit in tratamentul cronic datorita efectelor adverse serioase si necesitatea folosirii acestuia pentru un timp indelungat (12- 18 luni) pentru a eradica infectia.

Noile medicamente antimicotice sunt mult mai eficiente, mai sigure, cu putine efecte adverse si care necesita un timp de administrare mai scurt.

Persoanele cu boala cronica de ficat (hepatita, ciroza hepatica) si persoanele care consuma alcool pe perioada tratamentului au un risc crescut de a dezvolta reactii adverse severe la tratamentul cu antimicotice orale.

Interactiuni medicamentoase - Medicatia antimicotica orala, poate sa prezinte reactii incrucisate cu alte tratamente prescrise de medic (de exemplu tratamentul cronic al afectiunilor hepatice), aceasta poate sa creasca sau sa scada concentratia sau eliminarea altor medicamente asociate. Medicul trebuie sa fie informat in legatura cu alte tratamente administrate, in cazul in care doreste sa prescrie un tratament antimicotic, pentru a se evita astfel reactiile adverse neplacute.

Dozarea tratamentului - Stabilirea tipului de tratament, precum si dozele corespunzatoare, depind de severitatea infectiei fungice, astfel ca se poate opta intre puls terapie (administrarea unei doze de antimicotic o data pe saptamana, timp de 2, 3 sau 4 luni) sau terapie continua (administrarea zilnica a antimicoticului). Desi mai indelungata, puls terapia este mai putin costisitoare decat tratamentul antimicotic zilnic.

Tratament chirurgical

Indepartarea chirurgicala a unghiei infectata este rezervata cazurilor grave si recurente. Odata indepartata unghia, se poate aplica un unguent antimicotic direct la locul infectiei, crescand astfel eficienta tratamentului onicomicozei. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical este rareori necesar.

Alte terapii

Unele persoane cu onicomicoza considera eficient tratamentul adjuvant cu ulei din frunze de ceai verde, acesta fiind folosit si in profilaxia ciupercii piciorului la atleti. Produsele cu ceai verde, sunt folosite de asemenea in tratamentul arsurilor minore, acneei, infectiilor fungice unghiale minore, infectiilor micotice vaginale si problemelor respiratorii (in ultimul caz este folosit sub forma infuziilor nazale). Eficienta uleiului de ceai verde nu este dovedita pe deplin in cazul onicomicozei.

surse: sanatate.bzi.ro